Uscarea lemnului reprezinta cea mai importantă etapa în prelucrarea lemnului masiv.
Intrucat lemnul contine o catitate semnificativa de apa, o oarecare parte din volumul sau este dat de continutul de apa. Practic, avem nevoie de lemn uscat, atat in tamplarie cat si in dulgherie, fiindca vrem sa fim siguri ca dimensiunea materialului nu se va mai modifica dupa prelucrare si ansamblare. Inchipuie-ti cum ar fi ca un picior de la scaunul tau din lemn sa se scurteze sau sa se incovoaie la doua saptamani dupa ce l-ai cumparat. Daca scaunul ar fi ansamblat din lemn verde, asa ceva chiar se poate intampla.
Lemnul uscat este mai usor si mai rezistent. Daca este mai usor, lemnul poate fi manevrat si transportat mai repede, cu costuri mai mici. Apoi, cand este pus in manopera, greutatea cat mai mica a lemnului face construtia sa se autosustina. Un acoperis construit cu capriori si astereala verzi (fara sa fie uscate), peste care care punem imediat tigla (care este grea) si peste care apoi cade o ninsoare babana (50 cm strat de zapada si un vant care bate in rafale) se va incorda sa reziste si este foarte probabil ca va ceda.
Un material lemnos verde este un material in care lamele si cutitele utilajelor de prelucare se pot incarca si infunda. Asta, inseamna ca utilajul trebuie oprit si curatat, dupa care se reia lucrul. Totusi, pe langa faptul ca asta inseamna timpi morti in productie, piesa nu iese la fel de bine ca una executata din lemn uscat. Si chiar daca iese bine (aici trebuie sa-i dam credit meseriasului), dupa uscare, dimensiunile si simetria piesei nu vor mai fi aceleasi.
